Posted by adina on April 8, 2009 – 4:26 pm
Intr-un studiu ‘elaborat’ despre oi pe care il efectuam momentam pentru un proiect, am descoperit informatii uluitoare despre originile Mioritei. Se pare ca Mioara nu e deloc oita zvelta si zglobie pe care o credeam, ci un adevarat mastodont balcanic, care rivalizeaza cu cele mai mari rase de oi din lume. Rasa aceasta a fost omologata de abia in 1995 in Balotesti, insa se pare ca arheologii au gasit reproduceri ale ei pe relicve si obiecte de cult din vremuri preistorice. Aparent ‘traditia Mioritei’ s-a nascut dintr-o legenda despre “doua zeitati masculine care omoara o a treia zeitate masculina in prezenta unei femei”, in aceasta legenda regasindu-se si toate celelalte elemente prezente in balada Miorita.
Avand in vedere ca oaia aceasta cantareste cica 90-100 kg, fiind cu 50 cm mai inalta decat berbecii raselor obisnuite de oi, iar miei au 6 kg la nastere…ne intrebam de ce faza cu :” Stapane, stapane ..iti cheama s’un cane!”?…la dimensiunile ei, Mioroaia nu putea sa stea singura de paza? Este posibil ca de fapt Mioara sa fie adevarata vinovata pentru moartea ciobanului…pardon… a zeitatii masculine. Omu a investit bani buni in ea pentru ca a crezut-o de 3 ori oaie (buna de lapte -intre 166-225 de litri, buna de pui – 2 miei pe cap de locuitor de Teleorman si buna de paza). Iata ca …dupa descoperirea acestor informatii…balada noastra capata alte conotatii (scuzati rima).
Mai multe detalii direct de la sursa
http://stiri.rol.ro/content/view/42230/2/.
Posted by adina on February 27, 2009 – 3:09 pm
Am aflat si noi (de la case putin mai mari) ca sedintele de brainstorming ar fi mai creative cu…putina plastilina. Asa ca ieri am testat teoria. Pe brief nu stiu exact ce a iesit…dar off-brief a iesit cam asa.
Ieri seara, dupa ce le-am lasat singure s-au cam plans vecinii ca au auzit tot felul de sunete ciudate… unele dintre specii fiind revendicate chiar de o naveta de pe Planeta-mama, iar azi de dimineata am aflat pe “nasul” nostru ca pana si catelul de plastilina trebuie plimbat 
Posted by adina on February 6, 2009 – 1:32 pm
Criza asta naste originalitate si ingeniozitate in publicitate… te tot gandesti de unde sa scoti banu’ fara sa-ti epuizezi sau sporesti resursele. Iata cum am descoperit un nou talent chiar la noi in batatura… fara doar si poate ne-epuizata deoarece locul pe canapeaua de langa calorifer ii este mereu rezervat la fel ca intrarea in punga de 1 kg de biscuiti pentru pisici (se consuma direct din punga pentru ca isi pastreaza mai bine savoarea). Asadar v-o prezentam pe Suzi – pisica rasa: europeana – tarcata, ochii: verzi, greutate: nedeterminata dar in continua crestere, potential: incomensurabil…dar mare, profil: luptatoare-supravietuitoare, stare civila: castrata, stare emotionala: optimista usor nostalgica dupa vremurile zburdalnice ale copilariei si aventurile adolescentei, special features: vocalize iritante folosite pentru amenintarea rau-voitorilor (Mariah watch out, Suzi’s in town!). Suzi s-a hotarat sa ne ajute sa depasim criza oferindu-si serviciile pentru orice castig cu pisici creative si fotogenice. Today – acest scurt foto-session demonstrativ…Tomorrow: Cat-o-politan, Miaogue sau cine stie …video clipuri : “Who let the cats out?” … sau chiar filme “Cat on a hot tin radiator “, “De ce trag clopotele, pisica?” 
Posted by adina on January 7, 2009 – 5:22 pm
Observand un motiv blogeristic in voga…si anume febra rezolutiilor de inceput de an, m-am gandit ca poate ar fi frumos sa trasam si noi niste linii din astea pozitiv-o-ptimiste care sa ne calauzeasca pasii profesionali in noul an. Sfidand usor prima definitie DEX a cuvantului rezolutie ( Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.)...am zis sa trag niste observatii in loc de concluzii (concluziile nu mai sunt la moda
Asadar…in nou an…
-sa aducem apa de La Fantana si mai la munte (et 3) de fiecare data cand seaca (deja am observat initiative uimitoare in acest sens)
- sa dormim cu totii bine si mult … acasa
- sa ne mearga bine ceasurile …ca sa ajungem bine si multi… la destinatie si la timp
- sa pastram nesecat izvorul inspiratiei (indiferent de sursele acestuia)
- sa trecem pe langa criza fara s-o deranjam… la fel cum ar trebui sa trecem si pe langa Suzi cand doarme la caldura langa calorifer
…and my personal favourite….
- sa invatam sa zicem NU…dar doar dupa cateva pahare serioase de DA
Si cand ne-o fi mai rau sa ne fie cam ca acuma (de ziua lui Ion – cu prajiturele roz asortate cu farfuria si suc de mere verzi, ca ala din mere transparente se pare ca a disparut
hai la multi ani!
Posted by adina on October 8, 2008 – 5:44 pm
Bucurestiul nostru se bucura de muuuulta publicitate…suporturile media sunt din ce in ce mai numeroase…Nu comentez continutul unor mesaje de pe outdoor, in schimb se pare ca se da o mica batalie care pe care e mai tare: cat mai sus isi pune panoul, cat e de mare, cate etaje si apartamente acopera…etc.
In metrouri, mai nou, avem si TV-uri…care am inteles ca vor difuza tot mesaje mai degraba plictisitoare…pardon… publicitare (e vorba de un post Tv care cam asta ar gazdui). In alte tari, mai putin balcanice, TV-urile din statiile de metrou expun sarguincios informatii legate de traseul si directia de mers a trenurilor, ora de sosire a trenului pe peron, orarul strict cu orele de sosire pentru urmatoarele 15-30 minute (desi nu e prea greu sa mai aduni 5 minute de la ultimul metrou ca sa stii cand ajunge urmatorul). La noi pentru a afla ora urmatorului tren n-ai decat sa te holbezi la cadranele celor 2 ceasuri electronice care nu afiseaza decat cat de mult a trecut de la ultimul tren si cat mult ai intarziat deja la serviciu.
Pentru ca eu inca sustin cu naivitate ca functia primara a TV-ului ar fi una de informare, cred ca la metrou, ne-am putea desfasura totusi mai original. Bine acuma depinde si de brand si de personalitatea acestuia…dar iata cateva exemple din afara destul de dragute si ingenioase in acest sens.
Posted by adina on October 3, 2008 – 5:50 pm
Trenul Spotlight a tot intarziat …dar stiti vorba aia veche si creata parca pentru Romanica… mai bine mai tarziu decat niciodata.
Suntem fericiti sa avem din nou blog… de data asta poate chiar ne tine… si va tine si pe voi sa ne cititi din cand in gand. Am vrea sa multumim regiei, redactiei, realizatorilor si nu in ultimul rand Marelui Creator pentru ca ne-au ajutat si au facut acest blog posbil.
Noi, micii creatori o sa incercam sa ne desfasuram cat mai respectabil pe parcursul viitoarelor posturi, sa nu ne (re)producem fara poze, sa nu ne dam in stamba fara imprimeuri de sezon si sa nu ne dam cu parerea … fara rost.
Cam atat pentru inceput… va uram rabdare si lecturare/vizionare placuta in continuare!
