Ni’am afisat cu prietenii de la Iasi weekendul asta. O fost ghine: bere multa, poze frumoasi, distractie pi masura si cu Chivu la mare cautare (tzucat pi obrajori). Am muncit cu totii cu drag si spor desi baietii au stat si au cam balosit dupa fetili din targusorul Iesilor. Am avut 2 zile de “surprizi surprizi” in direct: tirul a ajuns mai tarziu decat trebuia si cu barul spart, banner’upurile n’au vrut nici d’ale dracului sa stea afara in pozitie verticala iar casetele luminoase de interior nu s’au dat prinse. Poze pi toate gusturile mai jos.
Miorita laie…e de fapt “oaia uriasa de Teleorman”
Intr-un studiu ‘elaborat’ despre oi pe care il efectuam momentam pentru un proiect, am descoperit informatii uluitoare despre originile Mioritei. Se pare ca Mioara nu e deloc oita zvelta si zglobie pe care o credeam, ci un adevarat mastodont balcanic, care rivalizeaza cu cele mai mari rase de oi din lume. Rasa aceasta a fost omologata de abia in 1995 in Balotesti, insa se pare ca arheologii au gasit reproduceri ale ei pe relicve si obiecte de cult din vremuri preistorice. Aparent ‘traditia Mioritei’ s-a nascut dintr-o legenda despre “doua zeitati masculine care omoara o a treia zeitate masculina in prezenta unei femei”, in aceasta legenda regasindu-se si toate celelalte elemente prezente in balada Miorita.
Avand in vedere ca oaia aceasta cantareste cica 90-100 kg, fiind cu 50 cm mai inalta decat berbecii raselor obisnuite de oi, iar miei au 6 kg la nastere…ne intrebam de ce faza cu :” Stapane, stapane ..iti cheama s’un cane!”?…la dimensiunile ei, Mioroaia nu putea sa stea singura de paza? Este posibil ca de fapt Mioara sa fie adevarata vinovata pentru moartea ciobanului…pardon… a zeitatii masculine. Omu a investit bani buni in ea pentru ca a crezut-o de 3 ori oaie (buna de lapte -intre 166-225 de litri, buna de pui – 2 miei pe cap de locuitor de Teleorman si buna de paza). Iata ca …dupa descoperirea acestor informatii…balada noastra capata alte conotatii (scuzati rima).
Mai multe detalii direct de la sursa
http://stiri.rol.ro/content/view/42230/2/.
agentie cu menajerie
Am aflat si noi (de la case putin mai mari) ca sedintele de brainstorming ar fi mai creative cu…putina plastilina. Asa ca ieri am testat teoria. Pe brief nu stiu exact ce a iesit…dar off-brief a iesit cam asa.
Ieri seara, dupa ce le-am lasat singure s-au cam plans vecinii ca au auzit tot felul de sunete ciudate… unele dintre specii fiind revendicate chiar de o naveta de pe Planeta-mama, iar azi de dimineata am aflat pe “nasul” nostru ca pana si catelul de plastilina trebuie plimbat
casting pe timp de criza
Criza asta naste originalitate si ingeniozitate in publicitate… te tot gandesti de unde sa scoti banu’ fara sa-ti epuizezi sau sporesti resursele. Iata cum am descoperit un nou talent chiar la noi in batatura… fara doar si poate ne-epuizata deoarece locul pe canapeaua de langa calorifer ii este mereu rezervat la fel ca intrarea in punga de 1 kg de biscuiti pentru pisici (se consuma direct din punga pentru ca isi pastreaza mai bine savoarea). Asadar v-o prezentam pe Suzi – pisica rasa: europeana – tarcata, ochii: verzi, greutate: nedeterminata dar in continua crestere, potential: incomensurabil…dar mare, profil: luptatoare-supravietuitoare, stare civila: castrata, stare emotionala: optimista usor nostalgica dupa vremurile zburdalnice ale copilariei si aventurile adolescentei, special features: vocalize iritante folosite pentru amenintarea rau-voitorilor (Mariah watch out, Suzi’s in town!). Suzi s-a hotarat sa ne ajute sa depasim criza oferindu-si serviciile pentru orice castig cu pisici creative si fotogenice. Today – acest scurt foto-session demonstrativ…Tomorrow: Cat-o-politan, Miaogue sau cine stie …video clipuri : “Who let the cats out?” … sau chiar filme “Cat on a hot tin radiator “, “De ce trag clopotele, pisica?”



un preview pe bune
Cum spune doamna din filmuletz, sambata vom “trage mai tare” printr-un pasaj incalzit din Bucuresti un spot nou la Ketonal. Un clip de criza, cu analgezice. Ideea e similara cu demo-ul intern de mai sus: art-ul se tine cum poate de textila iar regizoru trage de papiota cu 100fps. Totul pe acorduri linistitoare de Mozart.
Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri
Observand un motiv blogeristic in voga…si anume febra rezolutiilor de inceput de an, m-am gandit ca poate ar fi frumos sa trasam si noi niste linii din astea pozitiv-o-ptimiste care sa ne calauzeasca pasii profesionali in noul an. Sfidand usor prima definitie DEX a cuvantului rezolutie ( Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.)...am zis sa trag niste observatii in loc de concluzii (concluziile nu mai sunt la moda
Asadar…in nou an…
-sa aducem apa de La Fantana si mai la munte (et 3) de fiecare data cand seaca (deja am observat initiative uimitoare in acest sens)
- sa dormim cu totii bine si mult … acasa
- sa ne mearga bine ceasurile …ca sa ajungem bine si multi… la destinatie si la timp
- sa pastram nesecat izvorul inspiratiei (indiferent de sursele acestuia)
- sa trecem pe langa criza fara s-o deranjam… la fel cum ar trebui sa trecem si pe langa Suzi cand doarme la caldura langa calorifer
…and my personal favourite….
- sa invatam sa zicem NU…dar doar dupa cateva pahare serioase de DA
Si cand ne-o fi mai rau sa ne fie cam ca acuma (de ziua lui Ion – cu prajiturele roz asortate cu farfuria si suc de mere verzi, ca ala din mere transparente se pare ca a disparut
hai la multi ani!
Sarbatori fericite!
suntem certificati cu apreciere

A fost Ana-Maria ieri pe la noi si intr-un cadru absolut festiv ne-a inmanat certificatul de mai sus. Unde, normal, se certifica ca suntem un motiv de prestigiu si mandrie si ca am finalizat cu succes. Chestie care ne-a dat pe spate. In plus diploma este laminata, deci waterproof, deci in siguranta in fata lacrimilor noastre. Multumim Ana-Maria. Sunteti ceva…
o fata si cinci gradinari
Partea barboasa, dura si tepoasa a departamentelor de creatie, productie si dtp din spotlight strange in bratele ei muncitoresti cel mai reusit exponent al sexului slab de talie mica. O cheama izzy (?) si mai coboara din cand in cand de la etaju’ 3 sa mai traga cate un apporte cu sentimentele noastre pe mocheta.



